Localizare: Rezervatia este situata la 9 km sud de municipiul Suceava, in dreptul satului Cumparatura (comuna Bosanci), la 1 km de soseaua europeana (E85) care duce spre Falticeni, ocupand un fanat pe dealul Strambu.
 Denumirea de Ponoare dateaza din 1911, cand, dupa o perioada de ploi abundente, aproape 2 ha de teren din actuala rezervatie au alunecat de pe un versant vestic cu panta mare, producand noi terase. In forma actuala, rezervatia a fost propusa pentru protectia plantelor din 1921 de catre prof. Mihail Gusuleac, fiin unul din primele monumente ale naturii din tara noastra. Altitudinea rezervatiei este cuprinsa intre 324 m si 405 m iar expozitia variaza intre cea nordica, nord-estica si sud -vestica, predominand cea vestica. Solul este specific padurilor ceea ce confirma existenta an trecutul indepartat a padurilor de stejar, a caror urme se gasesc si astazi.
 Zona rezervatiei este caracterizata printr-o clima temperata, cu temperatura medie anuala de 8 grade Celsius si media precipitatiilor anuale de 600 mm.
Iernile sunt aspre, temperatura coborand uneori sub -30 grade Celsius (ianuarie 1975), verile relativ calduroase, media lunii iulie fiind de 20 grade Celsius.
 In ceea ce priveste vegetatia lemnoasa care a existat candva pe acest amplasament, cercetarile intreprinse pe baza profilului de sol (la cca. 330-340 cm) au aratat prezenta unei vegetatii formata din molid si pin, alternand cu ulm, gorun , tei si carpen.
Specii ocrotite :
 Diversitatea plantelor impune aceasta rezervatie ca una dintre cele mai importante stiintific, aici putand fi gasite elemente :
- eurasiatice : stanjenelul siberian (Iris siberica), frasinelul (Dictamus albus), stegoroaia ( Veratum album, Veratum negrum), ruscuta de primavara (Adonis vernalis), etc..
- europene si central-europene : bulbucii (Trollius europaeus), degetarul (Digutalis grandiflora), turta (Carlina acaulis), palamida ( Cirsium decusatum).
- Continentale : clocotis (Clematis integrifolia), sparceta (Onobrychis arenaria), galbinaria (Sematula wolffii), deditelul (Pulsatilla alba), etc. .
- Pontice, pontico-submediteraneene si pontico-mediteraneene : odoleanul (Crambe tataria), inul salbatic (Linum flavum), macesul (Rosa galbica), trifoiul galben (Trifolium pannonicum), Asynemna caescons, etc..
- Circumpolar : feriga de mlastina (Drysopteris thelypteris), dragaica (Galium boreale), iarba albastra (Molinia coerulea), soparlita alba (Parnasia palustris), etc..
 De mentionat este ca in perimetrul rezervatiei se afla o casa laborator unde sunt herbarizate cca. 400 de specii provenite din fanetele ocrotite de la Ponoare.
 Fauna este deosebit de bogata, specifica zonei colinare, iar ca element "de import " s-a semnalat in anul 1973 fazanul, specie care a migrat din padurea Mihoveni, de la o distanta de peste 25 km. De asemenea, rezervatia ofera loc de odihna pentru berzele albe care se afla in pasj de la nord spre sud, in lunile august septembrie.
 Ion Nemes a descoperit aici noi specii de fluturi pentru fauna tarii noastre (cca.10), dintre care mentionam : Cosmetriche potatosia (forma immaculata), Clepsus strigana, Broculatrix cristatella, Stomopteryx remisella, Phalonidia walsinghamana .
 Existenta casei- laborator (construita in 1969) a permis efectuarea de studii botanice si analizelor poro- palonice ce au dus la concluzii deosebite referitoare la alternanta florei din zona. S-au tras, de asemenea, concluzii incontestabile asupra unor procese ce au avut loc, de exemplu mlastina actuala luan nastere in urma unei alunecari de teren.
 In decursul anilor, rezervatia a fost studiata de specialisti de peste hotare (Polonia, Franta, Cehia, Slovacia, Anglia, Egipt) si din Romania : Iuliu Morariu, Clement Horeanu, Gh. Bujoreanu, Emilian Topa, Ion Nemes, Constantin Toma, Gheorghe Mihai, Taras Seghedin, Mihai Mititriuc, Nicolae Boscaiu, etc., dovedind cu prisosinta importanta stiintifica a acestei rezervatii.
 Suprafata rezervatiei este de cca. 24,50 ha.