In partea de sud-vest a judetului Suceava se intind muntii Calimani cu ramificatii spre nord, pana in albia raului Dorna. In ansamblu acestia urca de la sud spre nord pana la altitudini de peste 2100 m.
 Fara a insista asupra genezei acestor munti, trebuie amintit ca ei sunt de natura vulcanica, fiind rezultatul unor puternice eruptii, separate prin perioade de liniste, cu o varsta de circa 55 milioane de ani, recomandandu-i ca cei mai tineri munti din tara noastra.
 Caldarile glaciare tipice, de pe versantul bucovinean sunt pe Rachitis, la o altitudine de 1900m. Acestea erau acoperite cu cca. 1 milion de ani in urma, de ghetari ce se intideau pe distante de pana la 3 km. Relieful Calimanilor se caracterizeza prin terase mari, dispuse in trepte, evidentiind curgerile masive de lava. Manifestarile post-vulcanice sunt reprezentate prin depuneri de sulf nativ, limonit si prin izvoare carbogazoase.
 Rezervatia a fost inclusa in legea 9/1973 privind protectia mediului inconjurator si cuprinde padurile si jnepenisurile situate la izvorul paraului Neagra Sarului, inspre varful Rachitis, avand ca limite : la vest saua ce duce spre varful Pietricelul, spre sud creasta Rachitis, spre est arboretul de limita al amestecului molid-zambru, iar spre nord o linie marcata ce atinge soseaua care urca la colonia de minieri Calimani.
 In afara de peisaj, rezervatia prezinta o deosebita importanta stiintifica prin aceea ca aici se gaseste un arboret natural in amestec intim de molid si zambru, unic in tara si foarte rar in Europa. Aici zambrul are trunchiuri bine conformate, cilindrice, drepte. In zona jnepenisului, zambrul prezinta infurcari datorita intemperiilor (vanturi puternice, ploi abundente, trasnete, ninsori masive, geruri, arsite) specifice limitei altitudinale de vegetatie.
 Interesanta in acest perimetru este si prezenta arinului (Alnus viridis) care fixeaza bine solul precum si prezenta scorusului (Sorbus aucuparia)ce vegeteaza bine chiar pana la cota 1880.
 Un fapt demn de remarcat este arbustul ocrotit ce apare frecvent in jnepenisuri sau pe soluri de natura vulcanica : smandarul (Rhododendron kotsckyi) care coloreaza in rosu aprins covorul vegetal in luna iulie-august. Alte specii erboase sunt : degetarutul ( Soldanella montana varietatea calimanica si varietatea romanica), ciubotica cucului ( Primula minima).
 In patrimoniul rezervatiei se inscriu si "grotele Luanei", descoperite de geologul Emil Butnaru in 1961, formate in rocile vulcanice, numite vulcanocarst.
 O mentiune deosebita ar trebui facuta cu privire la exploatarea sulfului din masivul Calimani, care, fara a atinge nivelurile scontate, a distrus definitiv ecosistemele montane din zona, arii intregi necesitand lucrari severe de reconstructie ecologica si protectia zonelor ocrotite.
 Suprafata rezervatiei este de cca. 384,20 ha.